Cât de pregătită este România pentru iarnă. Motivul pentru care ar putea să apară dificultăți

de: Ana Anițoiu
18 10. 2023

Depozitele de gaze ale României au ajuns la gradul de umplere total, în timp ce gradul de umplere din lacurile de acumulare este în această perioadă la maximul ultimilor trei ani. Totuși, românii s-ar putea confrunta cu dificultăți în această iarnă, dintr-un motiv explicat de specialiști.

Depozitele de gaze ale României, pline

Conform datelor Gas Infra­structure Europe, depozitele de gaze ale României erau pline în proporţie de 100%, la data de 15 octombrie. Nivelul este mult mai confortabil față de cel de 92% din aceeaşi zi a anului trecut sau de gradul de umplere de 74% de pe 15 octombrie 2021.

În plus, a fost înregistrată o scădere a cererii de gaze, de 13%, cel puţin în prima jumătate a anului, după cum arată cele mai recente date ale OMV Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze, în contextul problemelor severe din industria îngrășămintelor.

Gazele sunt tot mai ieftine. În iulie 2022, prețul ajunsese la 1.548 de dolari/mia de metri cubi, pentru ca în sep­tembrie să depăşească pragul de 2.000 de dolari pe mia de metri cubi. În iunie 2023, gazul costa 381 de dolari pe mia de metri cubi, conform datelor din cel mai recent raport al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

„Livrările de gaze prin conducte către Europa nu sunt estimate să se schimbe pronunţat faţă de curbele înregistrate până acum. Dincolo de variaţiile din zona de gaz natural lichefiat (GNL), cea mai mare îngrijorare pentru livrările de gaze prin conducte către Europa rămâne Rusia, mai ales în ceea ce priveşte livrările prin Ucraina.

În ultimul an, Gazprom a avut livrări constante de circa 2 miliarde de metri cubi pe lună către UE şi credem că acestea vor continua la fel, în scenariul nostru de bază.

Eventualitatea ca preţurile să crească rămâne mare oricum. În ansamblu, vedem totuşi probabilitatea unei sistări a lvrărilor prin conducte din Rusia ca fiind scăzută.“, se arată într-o analiză privind iarna acestui an din punct de vedere energetic realizată de ICIS (Independent Commodity Intelligence Services).

Lacurile de acumulare, la maximul ultimilor trei ani

Potrivit datelor Transelectrica, gradul de umplere din lacurile de acumulare este în această perioadă la maximul ultimilor trei ani. Mai exact, pe 15 octombrie, acesta era de 82%. În aproximativ aceeași perioadă a anului trecut, gradul de umplere era de 76%, iar în 2021 lacurile de acumularea erau la un nivel de 79%.

Datele din rapoartele OMV Petrom arată că cererea a scăzut cu 8% în prima jumătate a anului. În timp ce rapoartele ANRE arată că această scădere a venit mai ales din sectorul industrial, tot mai multe voci spun că o parte din această scădere este generată chiar de prosumatori.

„Cererea europeană de gaze şi energie a înregistrat scăderi semnificative până în acest moment. În primele nouă luni din 2023, cererea de gaze la nivel european a scăzut cu 11% faţă de anul anterior şi cu 17% raportat la media de consum din anii 2017-2021. Pentru sectorul de energie, s-a înregistrat o scădere de 4,3% faţă de 2022 şi de 7% raportat la media ultimilor cinci ani“, arată raportul ICIS, conform businessmagazin.ro.

Scăderea cererii a continuat chiar și în contextul scăderii abrupte a preţului la energie, în contextul în care industriile energointensive nu dau semne de revenire.

Motivul pentru care românii ar putea avea probleme cu încălzirea

Totuși, un factor foarte important în comportamentul pieţelor de energie în iarna aceasta rămâne vremea. Motivul pentru care prețurile ar putea crește este reprezentat de condițiile metorologice, întrucât acestea influențează cererea.

Europa a intrat în iarnă cu temperaturi peste media pentru această perioadă şi în ciuda faptului că este mult prea devreme pentru a estima cu un grad mare de certitudine cum vor evolua temperatura şi viteza vântului pentru restul iernii, mai multe previziuni sugerează probabilitatea mai mare a unei ierni blânde.

Temperaturile mari înregistrate iarna trecută au avut un rol crucial în depășirea crizei gazului rusesc.